Noutăți în procesul de implementare a standardelor IFRS

O nouă ediție IFRS Forum a adus în atenția participanților noutățile cu privire la modificările și noutățile din domeniul raportării financiare la nivel european. Iată care au fost perspectivele pe care le-au abordat specialiștii din domeniu:

Anamaria Cora, Partner, Assurance, EY România, a inițiat discuția abordând cerințele directivelor europene când vorbim despre obținerea unui IPO. Dintre principalele condiții impuse, Anamaria amintește menționarea informațiilor istorice auditate care acoperă cele mai recente trei exerciții financiare, precum și raportul de audit pentru fiecare an – fiind necesar ca ultimii doi ani să fie pregătiți în conformitate cu IFRS. În cazul unei tranzacții semnificative cu prag de 25%, standardele europene solicită de asemenea, informații financiare de tip pro formă. “Este foarte important să prezentăm analiștilor și investitorilor informații coerente. În viziunea investitorului cântărește așa numita “equity story”, mai precis viitorul societății: cum s-a dezvoltat aceasta în trecut, cum și cât de realizabile sunt planurile de business.” Anamaria a menționat cerințele impuse de IFRS 1 – stabilirea datei tranziției la IFRS, balance sheet aferente perioadei anterioare, situațiile financiare ca și cum cel mai recent set IFRS a fost în vigoare pentru perioada respectivă. Totodată, estimările unei entități în conformitate cu IFRS-urile la data trecerii la IFRS trebuie să fie în concordanță cu estimările efectuate pentru aceeași dată în conformitate cu principiile contabile general acceptate, cu excepția cazului în care există dovezi obiective că aceste estimări prezintă erori.

Discuția a continuat cu Raluca Buciuc, Director Valuation Services and Hospitality Advisory Services, Colliers International România, care ne-a prezentat punctul său de vedere cu privire la activele imobiliare. “Pentru a estima o valoare de piață cât mai corectă, IFRS recomandă folosirea unor date de intrare observabile cât mai mult posibil. Piața imobiliară din România nu abundă de tranzacții, însă sunt suficiente exemple, astfel încât să putem crea un istoric în evoluția de piață a acestei industrii.” Raluca explică importanța și caracteristicile datelor de intrare: “Datele de intrare de tip 1 sunt date de intrare ideale, foarte rar întâlnite, din păcate. În acest caz datele trebuie să fie identice cu realitatea și nu vorbim doar de locație, suprafață, ci și de caracteristici comerciale. Informațiile de tip 2 sunt date cu proprietăți identice, cu un grad de transparență mai mic, iar cele de tip 3 sunt date cu caracter confidențial, care includ discuții cu diverși jucători din piață sau obținerea unor informații neoficiale despre proprietățile analizate.” Mai mult decât atât, Raluca recomandă menționarea obligatorie în raportul de evaluare sursa datelor de intrare, comentând motivele pentru care nu au fost prezentate date mai bune în piață, iar în cazul datelor de intrare de tip 3, se recomandă cererea unei analize de senzitivitate, pentru a ajuta clientul să se încadreze într-un anumit range de valoare și pentru a poziționa corect proprietatea în piață.

Elena Apostolescu, Director General, CMF Consulting, s-a alăturat discuției și ne-a prezentat câteva aspecte legate de implementarea IFRS 16, ce are în vedere contractele de leasing. Odată cu intrarea în vigoare (1 ianuarie 2019), IFRS 16 va înlocui IAS 17 și se va aplica în cazul tuturor contractelor de leasing, cu excepția celor care vor face referire la: resurse minerale (IFRS16), ative biologice (IAS 41), licențe de proprietate intelectuală (IFRS 15), drepturile deținute în temeiul acordurilor de licență (IAS 38). “Introducerea IFRS 16 face ca evaluarea să fie mult mai sensibilă la erori, de regulă în situații de subevaluare – calculul de amortizare și vor conduce la modificări ale evaluării capitalului propriu.” De asemenea, Elena atrage atenția auspra impactului implementării IFRS 16: “IFRS 16 va avea un impact semnificativ deoarece va presupune indentificarea tuturor contractelor de leasing şi extragerea datelor legate de leasing, modificarea indicatorilor financiari cheie, volatilitatea elementelor din bilanţ, dar și schimbări în termenii contractuali şi în modul în care se desfăşoară activitatea.”

Alina Făniță, CEO, PKF Finconta, a intervenit și a comentat contextul și ce presupune aplicarea IFRS 10, ce reprezintă situațiile financiare consolidate. Alina subliniază principalele obiective ale IFRS 10, și anume: introducerea unui singur model de control care să fie aplicat de toate entitățile (eliminând astfel inconsistența percepută dintre IAS 27 și SIC 12) și îmbunătățirea prezentării în situațiile financiare consolidate, în special cu privire la entitățile structurate cu scop special. “IFRS 10 nu a schimbat procedurile de consolidare, adică modul în care se consolidează o entitate. A schimbat însă, evaluarea cu privire la includerea sau nu în consolidare a unei anumite entități, prin schimbarea noțiunii de control.” Amintim cele trei elemente ale controlului: putere asupra entității în care s-a investit, expunerea sau dreptul la rezultate variabile și capacitatea de a influența rezultatele obținute. În ceea ce privește pașii de urmat pentru implementarea acestui standard, notăm: “combinarea, linie cu linie, a situațiilor financiare ale entităților incluse în scop, reevaluarea la valoarea justă a activelor nete în entități nou achiziționate de Grup, la data achiziției, ajustări pentru uniformizarea politicilor contabile, eliminarea participațiilor deținute de părinte în subsidiare, eliminarea soldurilor/tranzacțiilor/profiturilor și pierderilor nerealizate intragrup, separarea și prezentarea intereselor care nu controlează distinct de partea deținută de grup în capitalurile proprii.”

Alături au fost și  reprezentanții PwC România, Monica Popescu – Manager, Consultanță Contabilă și de Risc și Denis Levanti – Manager, Consultanță Contabilă și de Risc. Monica a subliniat aspectul care a contribuit la nevoia de asistență în implementarea IFRS 9 și anume criza financiară. În cazul împrumuturilor interne (de grup), Monica susține că trebuie luate în considerare dovezile privind plățile anterioare sau plățile planificate, împreună cu orice termeni contractuali sau conveniți, iar în anumite situații, ar putea fi necesar ca o entitate să obțină consultanță juridică pentru a înțelege termenii unui acord.”În cazul în care există două abordări alternative, conducerea ar trebui să aplice principiile enunțate în IAS 8 – „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori”: abordarea adoptată de o entitate trebuie să reflecte substanța economică a tranzacțiilor, să fie aplicate în mod consecvent tuturor tranzacțiilor similare și să fie clar dezvăluite în situațiile financiare.”, afirmă Monica.  În completare, Denis susține că cerințele de prezentare suplimentare aduse de IFRS 9 sunt extinse. Deși anumite informații sunt solicitate în mod specific în anul adoptării, majoritatea dezvăluirilor trebuie furnizate în mod continuu. Dezvăluirea actuală poate fi rezumată pe larg sub forma metodelor de clasificare și măsurare: “politici contabile actualizate (inclusiv informații privind modelele de afaceri ale unei entități), iar dacă valoarea justă prin altă categorie de venit cuprinzător este aleasă pentru acțiuni, o listă a fiecărui instrument de capitaluri proprii la care este aplicată. Vorbim de asemenea, despre politici contabile actualizate și informații cantitative privind calculul indemnizației de pierdere, inclusiv reconcilierea detaliată a indemnizației de pierdere – dar și despre politici contabile actualizate și informații narative și cantitative despre strategii, obiective, instrumente, rezerve de acoperire împotriva riscurilor și ineficiență.

Author: redactiags

Share This Post On
468 ad

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *