Cartea celor cinci cercuri – Go Rin no Sho

Noutate editorială – Editura Herald

Încearcă să fii nepărtinitor în orice împrejurare.
    Nu fi invidios pe ceilalți.
    Nu te mâhni pentru despărțiri.
    Nu te înconjura cu lucruri de preț, căci nu îți sunt
    de niciun folos.
    Nu te înfricoșa de moarte.
    Preamărește‑i pe toți Iluminații (buddha) și pe
    toți zeii, dar nu te bizui pe ei.
    Nu te îndepărta nicicând de Calea strategiei.

Extras din Dokkodō
(testamentul filosofic al lui Miyamoto Musashi)

Fără îndoială, opera cea mai cunoscută a lui Musashi este Gorin no shō (Cartea celor cinci cercuri), scrisă în 1645, cu doar câteva săptămâni înaintea morții sale, și adresată discipolului său, Terao Katsunobu. Socotită cartea de căpătâi a luptei cu sabia (kendō), aceasta poate fi considerată deopotrivă un clasic despre artele marțiale în general, întrucât abordează atât principiile luptei individuale, cât și pe cele ale confruntărilor dintre armate. Musashi a scris despre arta luptei cu sabia în așa fel încât învățătura sa poate fi urmată atât de un începător, cât și de un maestru în kendō, desigur la diferite niveluri.

Specialiștii în strategie militară pun Cartea celor cinci cercuri alături de alte lucrări clasice în domeniu, precum Arta războiului a lui Sun Tsu din tradiția chineză sau Arthashastra a lui Chanakya din tradiția indiană. De‑a lungul vremii, Gorin no shō s‑a bucurat de o popularitate crescândă, interesul față de metodele și tehnicile expuse în acest tratat venind nu doar din partea celor interesați de artele marțiale, ci și din partea marilor corporații, dovedind că principiile expuse aici sunt valabile pentru orice formă de competiție.

cartea celor cinci cercuri

Practic, cartea cuprinde învățăturile pe care Musashi le‑a oferit discipolilor săi în sălile de antrenament (dōjō). Capitolele trimit la ideea că există diferite elemente ale luptei, asa cum există diferite elemente alcătuitoare ale lumii, ale căror naturi și calități sunt descrise de buddhism, shintoism și alte religii orientale.

▪ Capitolul „Pământ” servește ca introducere și vorbește în mod metaforic despre artele marțiale, conducerea luptei și antrenament ca despre arhitectura și construcția unei case.

▪ Capitolul „Apă” descrie stilul de luptă al lui Musashi, numit Niten ichi‑ryū sau „Două ceruri, un stil”. Sunt descrise atât tehnicile de bază, cât și principiile fundamentale.

▪ Capitolul „Vânt” conține un joc de cuvinte, deoarece caracterul japonez utilizat poate însemna deopotrivă „vânt” și „stil”. Aici Musashi prezintă elementele de bază ale școlilor de luptă contemporane, considerând că acestea sunt niște erezii, întrucât amăgesc pe discipoli și îi îndepărtează de adevărata Cale a samuraiului.

▪ Capitolul „Vid” este un scurt epilog, care descrie în termeni esoterici învățătura Zen care l‑a influențat pe Musashi în ceea ce privește starea corectă a minții.

Se spune că trebuie să citești Gorin no shō si Dokkodō, pentru a putea să practici pătruns fiind de principiile adevăratei Căi și să înțelegi ce voia să spună Miyamoto Musashi atunci cand vorbea despre transformarea lui Setsuninto (sabia care ia viața) în Katsujinken (sabia care dă viață).

Mai multe detalii despre carte puteți găsi AICI.

Author: redactiags

Share This Post On
468 ad

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *