Conferință la Palatul Suțu: Segregarea urbană. Ce şi cum în Bucureşti!

afis conferintaConferinţele de la Palatul Suţu continuă cu o noua dezbatere, joi 27 noiembrie, ora 19:00: “Segregarea urbană. Ce şi cum în Bucureşti!”. Prezintă Viorel Mionel, doctor în geografie, titlu acordat de Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti şi, totodată, lector la Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).

Este destul de facil să enumeri lucrurile care par să aparţină Bucureştiului. Scuaruri, parcuri şi pizzerii care clocotesc de oameni. Cafenele stradale şi restaurante etnice. Magazine universale elegante. Metrouri şi pasaje. Autobuze, tramvaie şi troleibuze. Trotuare neastâmpărate. Zgomotul traficului. Zgârie-nori. Mall-uri şi parcuri industriale. Edificii sportive. Oameni îmbrăcaţi noncomformist sau revoltător. Magazine stradale. Slum-uri, ghetouri, cartiere elitiste şi case închiriate. Cerşetori şi drogaţi. Clădiri îmbrăcate în praf. Apa impură de la robinet. Nu trebuie uitate nici sălile de expoziţii, centrele de conferinţe, galeriile de artă sau spaţiile culturale. Colţul găştilor/bandelor, depozitele logistice şi noile centre media. Nici monumentele şi muzeele, ori aleile comerciale şi aeroporturile nu trebuie omise. Şi lista poate continua la nesfârşit. De asemenea, este destul de uşor să enumeri acele adjective care pot da un anumit sens pentru ceea ce este Bucureştiul în general. Rapid, tare, zgomotos, îndrăzneţ. Divers, cosmopolit, superficial. Nenatural, inuman, anonim. Riscant, elegant, orbitor, periculos. Toate aceste cuvinte transmit ceva în funcţie de modul în care este experimentat şi perceput acest oraş; în funcţie de modul în care este el înţeles. Cu toate acestea, este destul de dificil să defineşti ce face Bucureştiul să fie într-adevăr oraş, şi care sunt forţele care fac viaţa să fie cu adevărat urbană.
Ei bine, nu-mi propun să definesc Bucureştiul în adevăratul sens al cuvântului sau să răspund la întrebările legate de viaţa lui în general ci, mai degrabă, îmi doresc să aduc în atenţia tuturor „chestiunea” segregării urbane. Prin urmare, dacă ar fi să ne raportăm la viaţa urbană, subiectul propus are în vedere doar o mică parte a vieţii urbane, care reprezintă doar o rotiţă a complexului mecanism urban. Nu putem înţelege pe deplin Bucureştiul alocându-i chiar şi o mie de adjective sau enumerându-i „lucrurile care par să-i aparţină”. Ceea ce dă cu adevărat valoare unui oraş, este modul în care acesta funcţionează şi maniera în care funcţionalitatea lui îi mulţumeşte pe locuitori. Satisfacerea nevoilor psihice şi fizice creează premisa pentru ca locuitorii să nu caute un loc mai bun; contrar, indivizii părăsesc locaţia pentru a duce o viaţă mai bună şi mai civilizată în altă parte. Iată care sunt motivele pentru care auzim adesea că oraşele din ţările nordice sunt cele mai prielnice locuirii. Şi, totodată, motivul pentru care tot mai mulţi oameni din jurul nostru, locuitori ai Bucureştiului, vorbesc adesea despre dorinţa aprigă de a pleca din oraş.
Segregarea este prezentă în aproape toate oraşele lumii. Însă în unele dintre ele acţiunea ei este aproape insesizabilă, întrucât nu are atât de multe faţete de manifestare. În consecinţă, fără doar şi poate, unul dintre factorii care formează repulsii faţă de Bucureşti este şi segregarea urbană, element esenţial al geografiei sale, motiv pentru care merită explorată, înţeleasă şi conştientizată de către publicul larg.”, spune Viorel Mionel.

Intrarea este 7 lei, în preţ fiind inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinţe de la Palat vor fi:

04.12.2014 „Fotograful Franz Mandy” cu Emanuel Bădescu

11.12.2014 „Cartierele Regiei monopolurilor de stat” cu Andrei Răzvan Voinea

Author: redactiags

Share This Post On
468 ad

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *