Shakespeare School Essay Competition

Principalele subiecte dezbătute la Poiana Brașov privind sistemul sanitar românesc

  • Tweet
  • Tweet

Compania de comunicare medicală Houston NPA și Healthcare Business Solution Group au organizat, între 13-15 noiembrie 2015, la Poiana Braşov, Conferința Națională cu tema „Optimizarea, Performanța și Calitatea în Sănătate”.

Conferinţa a reunit peste 100 de participanţi din 23 de judeţe ale ţării, persoane care fac parte din managementul spitalelor, reprezentanţi ai consiliilor judeţene care au spitale în subordine, reprezentanţi DSP, CJAS şi ai unor companii private care au adus în discuţie modalităţi eficienţe de scădere a pierderilor din spitale şi de economii prin utilizarea unor mijloace moderne si eficiente.

În cadrul evenimentului a fost lansat, în premieră naţională, site-ul independent de evaluare a calităţii spitalelor, www.calitatespitale.ro, un proiect HBS-Ciemme Diagnostică, în parteneriat cu Houston NPA.

Necesitatea actualizării noţiunii de spital

Încă de la prima prezentare abordarea a fost una interactivă. 50% dintre participanţii la eveniment consideră că trecerea spitalelor în subordinea autorităţilor publice locale a fost o idee bună, insă la întrebarea daca există o comunicare reală între cele două părţi şi dacă autorităţile publice locale înţeleg cum funcţionează un spital, majoritatea celor prezenţi au subliniat faptul că mai sunt multe aspecte de îmbunătăţit.

Prof. Dr. Adrian Cotîrleț a adus în discuţie faptul că nu există o asociaţie care să reprezinte interesele spitalelor, deşi este mare nevoie de aşa ceva. “Am intrat în sistem cu lozinca “Nu sunt bani” şi probabil o să ies din sistem cu aceeaşi lozincă”. O altă tema interesantă de discuţie propusă de managerul Spitalului din Moineşti a fost definirea actualizată a noţiunii de spital “Ce mai înseamnă de fapt spital în Romania anului 2015? Sunt spitale care funcţionează şi cu 2 medici!“ Ar fi necesară astfel o modificare legislativă care să permită şi primariilor să se implice în funcţionarea spitalelor, chiar dacă acestea sunt în subordinea consiliilor judeţene”.

Referitor la modul de decontare între spitale şi casele de asigurări, se pune problema echilibrului între indicele de case-mix şi durata medie de spitalizare, întrucât, la modul de calcul actual, ar trebui ca spitalele să crească durata medie de spitalizare pentru a primi mai multi bani, ceea ce înseamnă însă şi creșterea cheltuielilor. La momentul actual nu este favorizat sistemul “one day surgery”.

Ce (mai) înseamnă servicii medicale de calitate?

Managerul Spitalul din Moineşti a adaugat faptul că a trimis adrese către DSP şi către CJAS prin care arată faptul că, asigurând un indice de utilizare a paturilor conform cu ceea ce este menţionat în contractul cadru, există pericolul să se “taie” numărul de paturi.

Dr. Marius Filip a susţinut o prezentare legată de serviciile medicale de calitate care să ofere siguranţă pentru pacient. La acest moment, în Europa, 53% din pacienţi cred ca siguranţa pacienţilor e o problemă a sistemului sanitar şi că pot avea de suferit de pe urma îngrijirilor medicale. Dr Marius Filip a mai menţionat faptul că, din punct de vedere al decontărilor de la casele de asigurări, “nu trebuie să existe noţiunea de public şi privat pentru că…tot banii publici consumăm! Tot ce trebuie să ne privească pe noi este binele pacientului”.

În Europa 110.000 de pacienţi mor anual din cauza infecţiilor asociate actului medical, la care se adaugă decese cauzate de alte erori medicale. 5.4 miliarde de euro pe an sunt cheltuiți în Europa pentru tratarea efectelor adverse generate de actul medical.

Discuţii au fost şi legate de modul în care ar trebui făcută curaţenia într-un spital. Din păcate, uneori sunt verificate aspecte care nu sunt procedurate, nu sunt predate şi nu sunt cunoscute de personalul din spitale.

Indicatorii – nu doar pe hârtie, ci şi în practică. Evaluatorii – partenerii de dialog

Dr. Filip a insistat asupra dialogului care trebuie să aibă loc între evaluator-evaluat în procesul de acreditare, dialog din care să reiasă transpunerea în practică a celor înscrise în documente şi transpunerea în documente a celor realizate în practică.

Expertul în evaluare a explicat faptul că au fost aduse modificări instrumentelor de evaluare a spitalelor, în sensul scăderii numărului de indicatori, reducerii formalismului, a numărului de hârtii, reformulării indicatorilor care erau mai puţin clari, găsirii metodelor eficiente de validare a indicatorilor şi cresterea obiectivitaţii evaluării. Spitalele plătesc evaluatorii ca să le ajute să descopere ce deficienţe au. Ca atare, trebuie să solicite cat mai multă expertiză şi să beneficieze din plin de cunoștinţele celor care fac evaluarea.

Moderatorul evenimentului, Dr. Horea Timiş a insistat asupra faptului că trebuie puse în practică toate procedurile aflate în dosare groase, cu coperţi colorate. “Am fost într-un spital acreditat şi am cerut graficul curaţeniei pe hol. Era afişat, dar de 6 zile nu mai completase nimeni nimic“.

Dr. Dănuţ Silaghi a explicat participanţilor la conferintă conceptul Lean Six-Sigma şi a clarificat ce înseamnă de fapt optimizare şi care este scopul de bază al fiecărei organizaţii, respectiv de a crea valoare: profit şi/sau beneficiu, de a fi solvabil şi de a fi sustenabil (politic, social, economic, technologic, mediu).

Dipl. ing. Heinz Vajasdi a avut două intervenţii extrem de concise şi de clare, prin care a explicat participanţilor elementele de bază ale managementului modern, felul în care se calculează corect costul per pacient (tariful hotelier şi tariful pe zi de spitalizare) şi a lăsat la final o listă cu întrebări esenţiale pentru management.

Farmacist Paul Andreianu a abordat subiectul “Managementul serviciilor farmaceutice în spitalele publice din România”. Conform specialistului “stabilirea necesarului de medicamente este un proces “viu”, proactiv, o bună planificare putând să genereze obţinerea unui preţ de achiziţie competitive, iar derularea achiziţiilor trebuie să fie facută cu participarea (cel puțin) a responsabilului de achiziţii, a farmacistului şi a unui medic care foloseşte medicamentul respectiv în practică”.

Iulian Cuculaș le-a vorbit participanţilor despre Directiva de mobilitate în domeniul medical şi a menţionat cifra de 200 de milioane de euro plătiţi de România către alte ţări, bani din care s-ar putea face foarte multe îmbunătaţiri în tara noastră. De asemenea, specialistul în finanţări, a dat detalii despre modul în care pot fi accesate fonduri de la BEI.

Dr. Adrian Grom a răspuns întrebărilor legate de posibilitatea creşterii consultaţiilor în scop de prevenţie, spunând că nu este timp fizic pentru aşa ceva, la acest moment. Medicul de familie a susţinut o prezentare inedită, despre oportunitatea apariţiei unor spitale axate pe medicina de familie (există modele în Marea Britanie, Norvegia, Olanda), spitale care pot duce la reducerea costurilor în sistemul de sănătate.

Dr. Mihai Negrea a adus în discuţie câteva dintre propunerile Alianţei Medicilor care fac referire la contractul cadru 2016-2017. Întreaga listă cu propuneri poate fi consultată AICI.

Dr. Carmen Marcu a pus accentul pe diferenţele mari de eficientă existente între medici şi pe necesitatea calculării beneficiilor şi pierderilor la nivel de secţii. “Nu există protocoale clare, atât în UPU cât şi la medicii specialişti care vin să consulte în UPU!”. Din păcate, la nivel de pre-spital există prea puţine variante disponibile pentru pacienţi şi acestea sunt prea puţin cunoscute. În acest sens, Mălina Dumitrescu de la Hospice Casa Speranţei a adăugat că “atunci când au o problemă, pacienţii oncologici sună la 112, pentru că nu ştiu cui să se adreseze”.

Marian Markidanu a vorbit despre optimizarea siguranţei în spital şi despre principalele erori care se fac: utilizarea excesivă a auditului, limitarea la auditarea de documente (fără a cere ajutor experților în domeniul managementului riscurilor), pierderea din vedere a riscurilor, neincluderea pacientului.

Prezent la eveniment, dr. Nicolae-Iordache Iordache (autor al cărţilor “Cine eşti tu, doctore?” şi “RePrezintă!”) a susţinut o prezentare legată de modul în care ar trebui să decurgă comunicarea între spitale şi autorităţi, comunicarea la prima interacţiune cu pacienţii şi comunicarea de zi cu zi a medicilor.

Conf. dr. Dan Fărcaş a lansat în cadrul evenimentului cartea “Virtuţi adormite”, prima carte motivatională din România adresată pacientului cronic şi tuturor persoanelor interesate de acest subject.

Parteneriatul public-privat – în complementaritate

Despre complementaritatea care poate exista între public şi privat a discutat cu participanţii dr. Luminiţa Cocan. “Dezvoltarea serviciilor private de sănătate nu trebuie să constituie un obiectiv în sine, obiectivul trebuie să fie înregistrarea unor beneficii reale pentru sănătatea populaţiei şi a sistemului social-economic din România”.

Carlo Magri și Paolo Padovani au prezentat un model de finanţare public-privat în care pot fi implicate autorităţile publice locale, marile bănci şi companiile private.

Concluziile organizatorilor

Am apreciat în mod deosebit interactivitatea puternică şi faptul că participanţii şi-au exprimat în mod deschis opiniile în cadrul unui eveniment transmis integral live. Deşi programul a fost destul de încărcat, participanţii au fost constant interesaţi de optimizarea modului de lucru, de împărtăşirea bunelor practici şi mai ales, dispuşi să inveţe pentru a ajunge la performanţă în instituţiile în care activează sau pe care le reprezintă. La cererea participanţilor, în 2016 vom organiza o serie de 8 conferinţe regionale, precum şi o conferinţa naţională”, a concluzionat dr. Maria Mihaela Szerac, CEO Houston NPA.

Este mare nevoie de informare în spaţiul medical, oamenii sunt aruncaţi într-o lume a managementului medical fără să stăpânească noţiuni de bază, iar aceste practici provoacă pierderi în sistem. Referitor la ceea ce ne lipseşte (resurse umane, financiare etc)…lipsuri au fost şi vor mai fi. Însă, dacă în aceleaşi condiţii sunt spitale care fac performantă şi spitale care nu reuşesc să facă asta, înseamnă că trebuie să ne concentrăm pe reducerea pierderilor, pe risipa din sistem. Majoritatea spitalelor se plâng de finanţare, dar nimeni nu le arată risipa din procesele haotice de management. Un spital poate reduce enorm din deficit doar prin optimizare, care duce la creşterea performanţei, la creşterea calităţii actului medical şi a satisfacţiei pacienţilor. Abia după ce reuşim să identificăm şi eliminăm risipa din sistem putem să construim şi să aplicăm şi reforma”, a precizat în închiderea evenimentului, dr. Horea Timiş, CEO HBS Group.

Author: redactiags

Share This Post On
  • Google
468 ad

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *