Recalcularea prețurilor la medicamente, contracte cost-volum, cost-volum-rezultat, introducerea cardului de sănătate, măsurători de costuri și recalcularea valorii relative DRG, dezvoltare de metodologie de control la CNAS sunt câteva dintre inițiativele importante demarate în anul 2015, pentru un control mai eficient al serviciilor și resurselor în sistemul sanitar. Toate acestea vor putea fi discutate în cadrul unui dialog constructiv între reprezentanții autorităților, spitalelor, furnizori și specialiști din țară și din străinătate, în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS), ce va avea loc în perioada 14-17 octombrie, la Tîrgu-Mureș.
Prin amabilitatea colegilor de la Revista MedFarm, detalii despre noutățile din acest an ale conferinței ne-a oferit dr. Lorenzovici László, președintele CNFMS 2015.
A doua ediție a CNFMS a inclus teme noi, precum măsurători de costuri și îmbunătățirea sistemului de plată DRG în România. Vă rog să ne oferiți mai multe detalii.
Dr. Lorenzovici László
Anul trecut, la prima ediție a conferinței, s-a discutat mult despre deficiențele de finanțare ale sistemului, despre faptul că sistemul actual de plată nu este ancorat în realitatea costurilor. Anul acesta se va discuta despre o metodologie de costuri și cum pot fi făcute îmbunătățiri.
Motivul pentru care plățile constituie mereu un subiect de actualitate este că medicina se află într-o continuă dezvoltare, apar tehnologii noi, moderne, care schimbă costul; câteodată reduce costul și dau un exemplu: la o colecistectomie laparoscopică anumite costuri scad, durata de spitalizare scade, complicațiile și medicația la fel, dar intervine costul aparatului propriu-zis. Într-o sală de operații, în opt ore, se pot face mai multe operații cu laparoscopul, decât operații clasice. Dacă tragem o linie, anumite cheltuieli cu tehnologia nouă cresc și anumite cheltuieli scad și, din acest motiv, un nivel de plată stabilit la un moment dat într-un sistem sanitar este bun, dar peste trei ani nu mai este bun. În Occident, specialiștii spun că orice sistem de plată, cel târziu din 3 în 3 ani, trebuie revizuit, deoarece se schimbă structura de costuri.
Puteți să ne dați un exemplu concret de schimbare prin aceste îmbunătățiri de măsurare a costurilor?
România a preluat sistemul de plată din Australia, dar nu știm, spre exemplu, dacă în oncologie, în Australia, medicamentele oncologice erau cuprinse în acel cost sau nu; dacă erau cuprinse, noi avem prin programul național în România o suprafinanțare, plătim de două ori. Sau în cazul HIV, medicamentul pentru HIV este cuprins în costul spitalizării sau nu? Pentru că dacă nu este cuprins, atunci apare dubla finanțare și avem senzația că anumite specialități sunt suprafinanțate și altele subfinanțate. Este clar că sistemul românesc nu poate funcționa cu un sistem preluat, fără să se știe ce este cuprins în el.
Practic sistemul de costuri va fi personalizat pentru România.
Exact. Dar să ne gândim că în orice țară există un sistem de plată.
În Germania, asistenta are 2000 euro și medicul 4000 euro, noi nu putem să preluăm structura de costuri din Germania. Bineînțeles că și noi vrem să ajungem la alte salarii, dar noi, astăzi, în sistemul de sănătate trebuie să plătim o realitate de astăzi.
În cât timp s-ar putea face o plată a realității de astăzi?
Măsurarea costurilor s-ar putea face prospectiv sau retrospectiv. Prospectiv o măsurare de calitate durează un an și jumătate – doi, dacă se face retrospectiv se poate face și în aproximativ 6-8 luni.
În acest an, în cadrul CNFMS, participanții pot aplica la un curs de biostatistică aplicată în farmacoeconomie și management sanitar. Ce aduce nou acest curs?
Noi și colegi de-ai noștri, care lucrează în programele de masterat de management sanitar, am avut prilejul să participăm la un curs de biostatistică în Ungaria și ne-am dat seama cât de multă nevoie este de a se aborda acest subiect, chiar de la 0. Biostatistica poate fi axată pe orice subiect de cercetare, dar poate fi axată în special pe management sanitar, ceea ce nu am auzit până acum să fi existat în România. Sunt foarte multe metode de a face statistică, dar în managementul sanitar sunt probleme specifice, care necesită abordări specifice.
De multe ori, un curs de 4 ore îți deschide orizontul să știi ce cărți să cauți și după aceea să mergi mai departe, să te decizi să te înscrii la un program de masterat sau la un curs de 2 săptămâni. Trebuie să existe un impuls de bază.
Pentru autoritățile locale, ce au în subordine spitale, în ce măsură va fi util modulul dedicat lor în cadrul evenimentului?
În primul rând, autoritățile locale au responsabilități financiare legate de spital și când spitalul este în dezechilibru financiar de multe ori nu reușesc să-și dea seama cum pot ei să stăpânească situația. Au nevoie de sprijin, iar în discuția cu mulți reprezentanți ai autorităților locale am realizat că ar fi binevenită o abordare specială, ca să înțeleagă mai bine adminstrarea unui spital și modul în care poate fi administrat direct sau indirect.
*****
Interviu realizat de Arina Moldovan, redactor șef adjunct, Revista MedFarm
