Frumuseţea exterioară a reprezentat dintotdeauna un ideal de atins, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei, fiind asociată cu tinereţea pielii, pe care trebuie să o prezervăm cât de mult posibil. Cu toate că îmbătrânirea este un proces absolut normal în viaţa oricărei persoane, în ultimii ani s-au dezvoltat numeroase tratamente şi proceduri care au scopul de a diminua cea mai evidentă marcă a trecerii timpului: ridurile.
Aceste tratamente sunt deopotrivă diversificate şi accesibile, însă folosirea lor în exces poate duce la pierderea naturaleţii şi lipsa totală a expresiei faciale, atât de necesară pentru exprimarea stărilor sufleteşti şi emoţiilor, fapt pentru care este indicat ca efectuarea lor fie realizată numai sub îndrumarea şi supravegherea medicului specialist.
Ridurile sunt cute ale pielii rezultate în urma unor procese absolut fireşti pe parcursul vieţii atât la bărbaţi, cât şi la femei, care duc la degradarea fibrelor elastice şi de colagen. Fibrele elastice, esenţiale pentru aspectul tânăr al pielii, sunt generate numai în primii ani de viaţă, după care producţia este aproape total stopată. La fel se întâmplă şi cu producţia de colagen, care este încetinită cu trecerea timpului, observându-se astfel primele semne ale pierderii rezistenţei şi elasticităţii pielii. La toate aceste procese naturale se adăugă şi o serie de factori externi cu efect catalizator, cum ar fi expunerea la soare fără protecţie, fumatul, poluarea, chiar şi ereditatea şi bineînţeles diverse boli inflamatorii ale pielii.
Cum tratăm ridurile?
Există diferite tratamente – destul de cunoscute la momentul actual – de tratare a ridurilor în funcţie de tipul lor: de expresie sau statice.
Plisarea constantă a pielii ca urmare a acţiunii musculaturii feţei care la anumite persoane poate fi exagerată, va duce la formarea de riduri sau ritide, în special în jurul ochilor, a frunţii sau între sprâncene. În acest caz vorbim de aşa numitele „riduri de expresie”, ale căror prime semne pot apărea încă de la vârsta de 30-40 ani, fiind accentuate constant de mimicitate. Problema poate fi tratată prin injectarea de produse care blochează temporar substanţele sau mediatorii ce produc contracţia muşchilor în zonele în care dorim atenuarea ridurilor, cu efect între 4 şi 6 luni.
„Aceste intervenţii sunt cunoscute în comerţ şi de către publicul larg sub denumirea de Botox, denumirea comercială a primului produs aprobat pentru atenuarea temporară a ridurilor. Procedura este rapidă, uşor sau deloc dureroasă, iar rezultatele pot fi spectaculoase. Este important să evităm corecţia excesivă a ridurilor care poate cauza pierderea expresiei faciale”, atenţionează doctorul Laurenţiu Vlădău, specialist în Dermatologie şi Venerologie în cadrul clinicii Hebra Dermatologie. În rare cazuri intervenţia se poate complica cu umflături minore, vânătăi sau dureri de cap ce pot dura câteva zile.
În cealaltă extremă se afla ridurile statice, cauzate de pierderea tonicităţii musculaturii, ceea ce duce la un aspect flasc. În acest caz tratamentele cu toxina botulinică (Botox, Dysport, Azzalure) nu conferă niciun beneficiu şi pentru corecţie este nevoie de mai mult volum oferit acidului hialuronic. „Această substanţă are proprietăţi foarte asemănătoare acidului hialuronic aflat în compoziţia pielii, fapt pentru care reacţiile alergice sunt extrem de rare. Metoda este indicată şi folosită pentru corecţia ridurilor statice din jurul ochilor, de la nivelul buzei superioare (ridurile fumătorilor), şanţurile nazogeniene (dintre nas şi gura) dar şi în alte localizări. Ba mai mult, injectarea la nivelul pomeţilor produce un lifting (ridicare) nechirurgical. Este folosit cu succes pentru rejuvenarea, conturarea şi volumul buzelor. Frecvent după injectare apar umflături, vânătăi care pot persista până la o săptămână. Rareori pot apărea noduli şi reacţii inflamatorii care trebuie corectate ulterior”, adăugă medicul Laurenţiu Vlădău.
Care sunt riscurile tratamentului în exces
Botoxul folosit în exces reduce micro-expresiile, acele expresii faciale scurte, involuntare care dezvăluie sentimente inconştiente de furie, fericire, dezgust, jenă sau mândrie. „A comunica cu o persoană care a făcut exces de acest tratament este similar cu a comunica cu o imagine statică – o mare parte din limbajul corpului este redus la tăcere. Având în vedere că limbajul corpului, cea mai mare parte format din expresii faciale, constituie cel puţin jumătate din orice mesaj care este transmis de către o persoană, lipsa expresiilor faciale reprezintă o pierdere semnificativă în comunicare. Totodată, aceasta paralizie facială inhiba capacitatea de a imita expresiile faciale ale altora, ceea ce reprezintă un factor esenţial în formarea empatiei”, este de părere medicul.
Atât tratamentele de rejuvenare, anti-îmbătrânire, cât şi cele de înfrumuseţare necesită o abordare complexă şi individualizată ce impune o înţelegere clară a proceselor, anatomiei feţei şi a fiziologiei pielii precum şi tratamentelor care pot fi folosite. Colaborarea dintre dermatolog şi chirurgul plastician va duce la rezultate garantate şi o siguranţă sporită.
