*****
Gustul ei cel minunat,
Imediat m-a fermecat.
Și mă-ntorc în timp uimit
La copilul pufoșit,
La iarba verde și deasă,
La pământul de acasă,
La bunicii mei, doi sfinți,
Încălțați doar în opinci.
Ea, micuță și plăpândă,
El, cu fața lui cea blândă.
Ah, dulce copilărie,
Mi-ai adus doar bucurie,
Astăzi, când sunt om mai mare,
Sunt fan brânză-n deplasare.
Vă spun și-un secret acum,
Tot ce-i mai pufos pe lume
Este brânza cea cremoasă,
Ce-mi amintește de serile cu toți la masă.
Poate credeți că oricum,
Multe sunt pufoase-n lume
Eu sunt sigur pe ce spun:
Delaco chiar e un nume,
Ce-mi face viața frumoasă,
Cu brânza cea mai pufoasă
Și extrem de delicioasă!
*****
Amintiri din copilărie pentru Spring SuperBlog 2022
