“Ofrandă Sfinţilor Brâncoveni”, la Palatul Voievodal Curtea Veche din Bucureşti
În perioada 14 august – 10 septembrie 2019, Palatul Voievodal Curtea Veche din Bucureşti îşi deschide porţile expoziţiei Mirunei Budişteanu – “Ofranda Sfinţilor Brâncoveni”, ce se va desfăşura în spaţiul de la nivelul inferior, definit prin cele patru nave ritmate de arcade în plin cintru, pe alocuri doar sugerate. Vernisajul expoziţiei va avea loc în data de 13 aug, ora 19:00, la Palatul Voievodal Curtea Veche. “Ofrandă Sfinţilor Brâncoveni este rodul unei atitudini construite şi şlefuite în timp şi în spaţiu, produsul vizibil al unui cumul cultural şi artistic, cântărit şi decantat după atentă chibzuire – este un demers, un parcurs viu care nu se termină acum şi aici, ale cărui vlăstare se ramifică progresiv, ca un mir izvorâtor. Mai precis, este o mărturie izvorâtă din profunzimile fiinţei, mai puţin în legătură cu realitatea exterioară imediată, care e în continuă schimbare, cât mai degrabă cu substratul ei, care jalonează peisajul eteroclit şi confuz al prezentului cu elemente izolate, dar bine conturate ale arhitecturii şi artei brâncoveneşti, pe care le regăsim în locurile reper ce ne sunt cunoscute. În demersul meu artistic, din cuprinsul acestei expoziţii, am decis să nu descriu şi nici să reiterez elemente deja însuşite din repertoriul stilului brâncovenesc, decât prin sumare repere decorative ce vor să sugereze, mai degrabă, să incite gândul, să construiască armonios idei şi forme, în curgere continuă. Am dorit în schimb să redau, să fac vizibile forţele generatoare ale acestei arte, ale acestor plăsmuiri cutezătoare şi ingenioase, flamboaiante cu măsură, caracteristice artei brâncoveneşti. Mi-am propus să evoc suflul acestei creaţii, să-i reconstitui spiritul renascentist într-o cheie inovatoare, personală şi să readuc la suprafaţă duhul ce a plăsmuit-o şi spiritul care a cizelat-o. În plan formal, acest parcurs ideatic se traduce prin construirea unui dialog, a unor cânturi sincrone între lucrări şi structura murală subiacentă şi între lucrările însele, care sunt concepute semantic să ‘locuiască’ unele într-altele. Să se regăsescă într-un întreg Atotcuprinzător. Lucrările sunt executate preponderent pe pergament (foiţă de ceapă) sau pe multimedia vellum film, materialitatea şi dimensiunea acestora facilitând interacţiunea cu mediul şi structura arhitecturală.”, spune Miruna Budişteanu despre lucrările expoziției. “În anul şi luna comemorării celor trei secole de la mucenicia stambulistă a Brâncovenilor, o creatoare cunoscută şi formată în spiritul artei monumentale, vădit ataşată valorilor ortodoxiei – o numesc pe Miruna Budişteanu – vine să angajeze prin culori de aur şi sânge fapta eroică a Voievodului Martir şi apropiaţilor săi. O face chiar în Curtea Veche bucureşteană, un spaţiu istoric unde Brîncoveanu şi-a avut sălaş, casa domnească, grădină şi foişor. Aici, într-un stil care îi este prorpiu, hieratic şi modern totodată, într-o tehnică aparte – tempera,...
Gesturi care ne leagă – dialog fotografic româno-italian, la Muzeul Țăranului Român
Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 14 august 2019, ora 17:00, la Sala Irina Nicolau, la vernisajul expoziției Gesturi care ne leagă – dialog fotografic româno-italian, conceput de Rodica Marinescu. La un an de la expoziția Peisajele credinței, Muzeul Țăranului continuă dialogul fotografic româno-italian cu Gesturi care ne leagă. Expoziția va cuprinde fotografii din Italia și România, în aceeași încercare de apropiere între noi și descoperire de similitudini; și nu doar în gesturile de zi cu zi ci și prin peisaj, colorit și atmosferă. Autori fotografii: Rodica Marinescu, Anamaria Iuga, Marius Caraman și Arhiva de imagine a MNȚR. Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, în perioada 14 – 31 august 2019, de marți până duminică, între orele 10 și...
Cum a ajuns România pe ultimul loc în UE la alăptarea nou-născuţilor
România este una dintre puținele țări europene în care nu există nicio lege care să reglementeze marketingul Substituenților de Lapte Matern (SLM), ceea ce permite promovarea nerestricționată a acestora, în detrimentul alăptării. Acest fapt explică, parțial, de ce România se află pe ultimul loc în Europa în privința numărului de mame care aleg să-și hrănească nou-născuții cu lapte matern. Majoritatea statelor dezvoltate au implementat, în ultimele trei decenii, norme stricte privind practicile de marketing ale marilor producători de alimente artificiale pentru bebeluși. Raportul „Supermâncare pentru bebeluşi” (“Superfood for babies”), publicat anul trecut de Save the Children International, arată că, dacă bebeluşii ar primi colostru (laptele matern din primele 48 de ore după naştere, bogat în anticorpi, vitamine şi minerale) în prima oră de viață, sistemul lor imunitar ar fi stimulat instantaneu, iar șansele de supravieţuire li s-ar tripla. Potrivit acestui raport, de vină pentru răspândirea insuficientă a obiceiului alăptării în rândul tinerelor mame este, în mare parte, lobby-ul puternic exercitat de unele companii producătoare de subtituenţi ai laptelui matern. Printre exemplele relevante amintite de autorii studiului se numără cazul Chinei, unde patru mame din zece afirmă că imediat după naștere au primit mostre de lapte praf de la asistenţii sociali. În aceste condiții, nu este de mirare că, la nivelul Asiei, numărul mamelor care alăptează a scăzut cu 16 procente în doar șase ani, ajungând la 29% la finalul lui 2012. În România, proiectul de lege privind reglementarea marketingului substituenţilor de lapte matern (PL-x nr. 734/2011) stă blocat în comisiile parlamentare de aproape trei ani. Salvaţi Copiii România a solicitat în mod repetat urgentarea adoptării, însă, după câteva măsuri de moment, aprobarea sa a fost din nou tergiversată. Prin abandonarea acestui proiect, sunt ignorate două acte oficiale la care România este semnatară: este vorba de Codul Internațional de Marketing al Substituenților de Lapte Matern (realizat de Organizația Mondială a Sănătății), la care țara noastră a aderat încă din 1982, dar și recomandările făcute României în 2009 de către Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului, între care se află și „sporirea eforturilor pentru ameliorarea stării de sănătate a sugarilor și copiilor mici (…) și promovarea și sensibilizarea cu privire la beneficiile alăptării” Câte mame își alăptează natural micuții? Până acum, studiile realizate pe această temă au înaintat cifre diferite, în momentul de față neexistând un consens: conform diverselor rapoarte publicate de-a lungul ultimilor ani, ponderea alăptării variază, în rândul mamelor din țara noastră, între 12% și 20%. Toate studiile amintite au, totuși, un numitor comun: situează România pe ultimul loc la nivel european în clasamentul răspândirii alăptării la sân ca metodă exclusivă de alimentare a bebelușilor. Cea mai cuprinzătoare analiză de...
Studiu Samsung: Europenii se lasă ispitiți atunci când sunt la regim
Cel mai nou studiu Samsung, Healthy Eating Report, dezvăluie că 80% dintre europeni se străduiesc să urmeze o dietă echilibrată și o alimentație sănătoasă, dar numai unul din zece reușeste să respecte acest plan, potrivit echipei care a realizat frigiderul Samsung Food Showcase. Studiul Samsung despre alimentația sănătoasă a descoperit existența unui anumit tip de comportament care poate scădea șansele pe care le au oamenii de a duce până la capăt un regim sănătos. Peste 60% dintre cei intervievați recunosc faptul că își cumpără în continuare mâncare nesănătoasă pentru momentele în care vor să își satisfacă micile pofte, iar 37% cumpără mâncare nesănătoasă pentru cei de acasă. Doar 25% gătesc acasă mai mult de o data pe zi, lăsându-se astfel tentați de snacks-uri, dulciuri, şi mâncare semipreparată. 5 măsuri pe care le iau europenii pentru a evita tentațiile alimentare Potrivit studiului Samsung Healthy Eating Report, europenii au diverse obiceiuri care îi ajută să respecte un regim alimentar. Majoritatea europenilor (49%) păstrează în casă doar mâncare sănătoasă 21% dintre aceștia folosesc toate alimentele pe care le consideră nesănătoase 14% dintre europeni ascund alimentele nesănătoase 14% dintre europeni organizează mâncarea în frigider pentru diferite zile ale săptămânii 7% donează mâncarea nesănătoasă Cu toate astea, aproape 70% dintre europeni spun că o organizare mai bună a bucătăriei lor i-ar ajuta să respecte un regim alimentar sănătos. Aproape 40% cred că i-ar ajuta foarte mult dacă primul lucru pe care l-ar vedea atunci când ar deschide frigiderul, ar fi alimente sănătoase sau dacă ar petrece mai puțin timp căutând aceste alimente în bucătărie. Iar 36% spun că dacă nu ar mai vedea deloc mâncarea nesănătoasă, i-ar ajuta să își respecte regimul alimentar. Luke Mansfield, Head of Innovations în cadrul Samsung Europe, spune: „cu toții avem cele mai bune intenții, dar tindem să ne lăsăm învinși de tentații. De cele mai multe ori, fiecare membru al familiei are preferințe alimentare diferite faţă de restul membrilor din familie, indiferent că acest lucru se întâmplă atunci când iau masa împreună sau când iau doar o gustare peste zi, prin urmare frigiderul este încărcat cu diferite alimente sănătoase și nesănătoase. Scenariul tipic pentru cei care urmează un regim sănătos este să deschidă frigiderul și să vadă mâncare nesănătoasă, să se lase tentați și să nu reziste.” Atunci când încearcă să mănânce sănătos, 61% dintre europeni își încarcă frigiderul cu fructe și legume proaspete, 60% dintre ei renunță la mâncarea congelată și semi-preparată, 44% consumă mai puțini carbohidrați, iar 58% reduc consumul de...
Alex. Ştefănescu, dublă lansare la Târgul Estival de Carte de la Mangalia
Sâmbătă, 9 august, ora 20:30, în cadrul Târgului Carte la Nisip din Mangalia, va avea loc lansarea volumelor: Texte care n-au folosit la nimic şi Un scriitor, doi scriitori, de Alex. Ştefănescu. Invitaţi alături de autor: Ion Dumitrescu şi Adrian Cioroianu. Despre cărţile ce vor fi subiectele lansărilor: Texte care n-au folosit la nimic „Doamne, ce-am mai scris în acești aproape douăzeci și cinci de ani de după 1989! Mi-am folosit inteligența, talentul, pregătirea intelectuală, umorul (în măsura în care le am) pentru a contribui la schimbarea în bine a țării mele, care, după ce se deșteptase din somnul cel de moarte în care-o adânciseră barbarii de tirani, zăcea nemișcată și se lăsa invadată − ca un pom de omidele păroase − de barbarii de tirani recondiționați și reorganizați. Așa cum un copil aflat în autobuz, cu mâinile pe spătarul din față, are impresia că el execută virajele sau, apăsând cu piciorul pe podea, crede în mod naiv că el face ca autobuzul să meargă mai repede, și eu, orbit de entuziasm și recăzut în infantilism, aveam impresia că schimb ceva în țara mea. N-am schimbat nimic, nimic, nimic.“ (Alex. Ștefănescu) Un scriitor, doi scriitori Ilustrații și concepție grafică: Bogdan Petry De cele mai multe ori ne imaginăm că între un critic literar și scriitori nu poate exista decât o stare de război. Focurile se aprind și se sting, dar anecdotele rămân. După mai bine de patruzeci de ani de critică literară, Alex. Ștefănescu povestește cele mai amuzante întâlniri cu scriitori români, acompaniat de Bogdan Petry, un alt critic cu experiență… în tușe și fizionomii. Cum a scris Nichita o poezie care s-a pierdut, cine se tocmea oltenește cu Marin Preda, cum aștepta Marin Sorescu Premiul Nobel și care era rețeta de cucerit femei a lui Grigore Vieru – toate astea și multe altele o să le afli citind Un scriitor, doi scriitori. Personaje principale ale acestor istorii sunt: L.M. Arcade, George Arion, Ana Blandiana, Geo Bogza, Nicolae Breban, Barbu Brezianu, Emil Brumaru, Augustin Buzura, Alexandru Condeescu, Daniel Cristea-Enache, Ion Cristoiu, Gabriel Dimisianu, Mircea Dinescu, Geo Dumitrescu, Nicolae Manolescu, Octavian Paler, Adrian Păunescu, Marin Preda, George Pruteanu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Constantin Țoiu, Laurențiu Ulici, Eugen Uricaru, Grigore Vieru, Matei...